Alba Iulia sub asediu (Cele doua tabere)

"Buna dimineata stimate doamne, domni, domnisoare si domnisori. Afara este o zi mohorata de vara cu temperaturi ce impun purtarea unui accesoriu vestimentar suplimentar, si anume vesta reflectorizanta. Vantul bate moderat dinspre zonele calamitate, bombardate de picamere utilaje pentru spart drumuri si nervi aducand o dulce mireasma de praf si ecouri de injuraturi. "
Citatul de mai sus este preluat dintr-o lucrare scrisa de mine in urma cu 2-3 minute, la initiativa autoritatilor locale, firmelor contractate si subcontractate pentru  distrugerea, facerea, distrugerea, si sper refacerea in cele din urma  a soselelor din Alba Iulia. Spun ca initiativa le apartine nu pentru faptul ca din lipsa de ocupatie m-au desemnat pe mine sa sctiu aceste randuri, ci prin faptul ca din lipsa de ocupatie au desemnat o echipa de mincitori sa ma convinga sa fac acest lucru.
Scurta incursiune in trecut: La inceputul verii lui 2011 strada Basarabiei, strada Traian si restul strazilor din acelasi cartier, au fost campul de lupta dintre "muncitorii de la drumuri" si "stratul de asfalt". Aceasta batalie inegala din punctul meu de vedere a fost aparent castigata de "reprezentantii primariei in randul muncitorilor" folosind tehnici adevcate de razboi: injuraturi, galagie, indicatoare rutiere provizotii, sensuri unice cu circulatie in ambele sensuri si "trupe terestre" foarte bine pregatite in campul de lupta. Batalia a fost lunga, aproximativ doua luni timp in care ambele tabere dadeau semne de oboseala. Dupa prima zi, asfaltul cedase cateva zone, iar muncitorii calificati se ascundeau la umbra de lumina si caldura soarelui. De apreciat este umanitatea cu care a fost tratata aceasta batalie de catre "reprezentantii autoritatilor locale". Zilnic ambele tabere dispuneau de timp pentru a-si reface fortele. Razboiul se desfasura in primele doua-trei ore din zi, restul intervalului fiind alocat recuperarii fizice si morale.
Dupa lupte seculare, asfaltul a fost inlaturat, canalele scose... Peisajul era crud, trist. Vechiul "regim"  a fost inlocuit cu unul menit sa se supuna autoritatilor locale. Dar nu a fost asa!
In urma cu o saptamana, asfaltul nou restaurat ridica din nou probleme. Sunt trimise din nou echipe special antrenate de muncitori pentru a-l distruge. Razboiul incepe din nou, iar luptele se desfasoara la fel ca odinioara (2-3 ore / zi).
"Aceasta batalie pentru existenta nu se va sfarsi curand. Taramul Romanesc nu corespunde standardelor ridicate impuse de tehnica exceptionala. Asfaltul de buna calitate  nu accepta sa acopere pamantul prost al Romaniei si va riposta la fiecare roata ce-l va calca."

Voi reveni cu amanunte dupa alegerile locale cand probabil, Razboiul va intra "in concediu" pentru probabil 3 ani.

Sunt trist!  Aceasta poveste poate fi reprodusa de orice cetatean al oricarui oras din Romania. De unde vin banii pentru plata acestor lucrari? Cine plateste toti cei 6 muncitori (cel de la picamar si ceilalti care ne privesc). Cine plateste asfaltul? NOI. Noi ii platim. Am delegat oameni care sa ne gestioneze resursele.  Platim autoritatilor locale salarii si bani pentu modernizare sub froma de taxe si impozite. Unde ajung acesti bani? In mana "Liderilor de razboi".
Ei ne reprezinta pe noi?
Asta vrem noi de la ei?
Raspundeti-va singuri la aceste doua intrebari si tineti cont de aceste raspunsuri inainte de a-i rasplati pentru serviciile prestate comunitatii cu o stampila de vot si sansa unui trai din ce in ce mai prosper in urmatorii 4 ani.